Managementul stresului

          Stresul este un complex de mecanisme fiziologice şi psihologice, declanşate în mod inconştient.
         Rolul stresului este să pregătească corpul să facă faţă unui pericol real. Asigură supravieţuirea prin faptul că ne permite adaptarea la un pericol punând în funcţiune mecanismul « luptă sau fugi » .
         Organismul este pregătit la un moment dat pentru un anumit nivel de stres ( se poate spune că un anumit nivel de stres este necesar pentru buna funcţionare a sistemelor organismului). Problemele apar atunci când fie situaţiile stresante se succed prea rapid, fie când, din diferite motive, corpul nu mai are timp să se relaxeze.
Stresul este un lucru normal al vieţii noastre cotidiene, dar excesul de stres pe o perioadă îndelungată de timp duce la stres cronic.
Stres rău (distres) – este fie din cauza supraîncărcării, suprasolicitării, suprastimulării, cu adrenalină crescută, rezerve de serotonină scăzute, fie din cauza substimulării, frustrării, cu adrenalină scazută şi serotonină scăzută.
Stres bun (eustres) – este un echilibru între provocări şi rutine, solicitări şi resurse, între efort şi recompense, iar adrenalina şi serotonina se află în echilibru dinamic.
A despărţi psihicul de corp şi a le trata separat, ca şi cum ar fi distincte unul de altul, este o modalitate nerealistă de a ne raporta la noi sau de a rezolva o problemă ce poartă eticheta sociala de “boală”, “infecţie”, “depresie” sau chiar “raceală”.
Cu toate acestea, cei mai mulţi tratăm propria minte ca fiind propriul nostru “duşman”, refuzând să “ascultăm” semnalele, nemulţumirile conştientizate sau nu. Iar când organismul începe a somatiza, dezvoltând diverse afecţiuni, ne năpustim asupra lui cu medicamente care, chiar dacă îşi fac efectul pentru moment, devin inutile în faţa recurenţei simptomatologice a diagnosticului. Iar ceea ce medicina numeste diagnostic nu este decât un semnal de alarmă al psihicului că undeva, ceva nu funcţionează.
S.O.S-urile sistemului nervos :
Bolile sunt primele mesaje că undeva, ceva, cedează presiunilor, nepuţintelor, problemelor de orice fel (deces, divorţ, somaj, separare de cuplu, abandon, lipsa înţelegerii şi iubirii, teama, supararea, grijile, dezamăgiri, neacceptarea propriilor defecte, subestimare, lipsa încrederii , lipsa stimei de sine), incapacitatea de a face faţă în cele mai multe situatii a problemelor cotidiene, lipsa bucuriei, lipsa apartenenţei la un grup social cu aceleaşi aspiraţii şi interese ca noi, nesiguranţă, incertitudine, lipsa perspectivei de bine, incapacitatea de a mai continua sau sentimentul de singurătate acută.
Somatizarile sunt reacţiile corpului, manifestările lui, ca un răspuns la neacceptarea, nerezolvarea problemelor reale de identitate, surmenaj, decompensarea sistemului nervos (al psihicului). Printre cele mai întâlnite psihosomatizări se numără astmul, cefaleea, enurezisul, ticurile, alergiile, gastrita, ulcerul, psoriazisul, dermatitele, lipotimiile, ameţelile, voma psihogenă, colonul iritabil, migrena, nevroza cardiacă, hipertensiunea, precum si infectia urinara. Corelaţia ce se stabileste nu este una simplă, adesea, ea fiind o relaţie simbolică între cauza declanşatoare şi simptomul organic.
Somatizarea este “răspunsul” organismului la disfuncţionalităţile survenite între sfera somatică (corp) şi cea psihică, “este actul de trecere de la suflet în trup”. Prin somatizare corpul nostru ne face atenţi cu privire la starea noastră psihică, emoţional ne anunţă existenţa unor tensiuni generate de conflicte interioare. Corpul nostru nu foloseşte cuvinte, el foloseşte semnele, discomfortul şi durerea. Expresii ca “mă simt frustrat”, “mă tem”, “sunt nervos” sunt înlocuite de stări de sufocare, palpitaţii, dureri de cap sau stomac. Stresul, supărarea, frustrarea, lipsa somnului şi oboseala, vor ţinti către acea parte mai sensnibilă din organismul nostru.
Patru paşi pentru identificarea stresului
 Identificarea factorului de stres
 Conştientizarea propriilor reacţii la stres (frustrare, somatizare, alergii, fugă, tulburări de memorie)
 Dezvoltarea de căi a comunicării, a gestionării timpului, a gestionării sarcinilor
 Stil de viaţă sănătos.
Beneficiile unei consilieri de management al stresului sunt:
– Vei fi capabil să utilizezi instrumente specifice pentru îmbunătăţirea planificării, organizării şi controlului activităţilor proprii
– Vei identifica soluţii pentru problemele şi provocările legate de timp cu care te confrunţi
– Vei îmbunătăţi modul de organizare personală, fixarea obiectivelor, prioritizare a activităţilor personale şi profesionale
– Vei descoperi sursa de stres din viaţa ta, conştientizând modul în care interactionăm cu stresul
– Vei invăţa aplicarea de tehnici privind controlul emoţiilor pentru păstrarea stării de sănătate emoţională, mentală şi fizică.

Psihoterapeut Dobrotă Laurenţiu

Sună
Ghid GPS